Proiecte mici, satisfacţii mici, rezultate mici. Oportunităţi mari, rezultate pe măsură, asta-mi spunea un milionar într-o discuţie avută cu el în weekend.
Totul a plecat de la faptul că mi-e greu să spun NU oportunităţilor care apar, mai ales dacă e vorba de proiecte mici care se pot rezolva în 2-3 zile sau într-un weekend, cu atât mai greu îmi e să refuz dacă e şi pe domeniul meu de expertiză.
Cum am ajuns aici?
Spunând DA aproape la orice oportunitate venită. În facultate începusem să fac proiecte pentru examene, astfel încât în sesiune spuneam DA-uri pe bandă rulantă. După facultate, specializarea mea de web developer îmiaducea noi oportunităţi care îmi erau la fel greu să le refuz iar singura piedică care-mi stătea în cale atunci era timpul fizic. Anii au trecut, odată cu ei trecând printr-o mulţime de experienţe am învăţat să-mi triez mult mai bine oportunităţile cărora le dau curs şi care-mi trezesc un interes.
La o primă vedere nu ar fi nici o problemă cu asta, însă analizând mai atent motivul pentru care nu reuşesc să duc la bun sfârşit proiectele mele de lungă durată şi să lucrez mai focusat la visele mele, am observat căsunt distras destul de uşor pe tot parcursul unui proiect mare.
De ce anume sunt distras?
Exact de aceste mici proiecte cărora eu le dau curs. Uneori spun DA, datorită beneficiului financiar, alteori mă gândesc la relaţia care o creez cu respectiva persoană pentru care accept acel proiect, motivele suntvariate şi de fiecare dată îmi spun “hai că merită”.
Prima dată când am conştientizat lucrul acesta, m-am păcălit spunându-mi că am numai de câştigat, mă dezvolt şi creez relaţii noi. Privind mai atent însă, am realizat că dacă îmi puneam un termen limită pentru un proiect mai mare, îmi era greu să mă ţin de el datorită micilor proiecte pe care le îndesam între. Poate că-mi blocam doar un weekend cu un proiect mic, dar în acel weekend puteam să mai fac ceva la visul meu, în acel weekend poate urmăream un curs prin care să devin mai bun şi să-mi eficientizez munca, poate citeam o carte şi-mi venea o idee mai bună.
O altă conştientizare a fost când am realizat că satisfacţiile finalizării unui proiect mic, păleau în faţa frustrărilor pe care le aveam amânând ce mi-am propus să fac pentru proiectul meu. Şi atunci în mintea mearevenea întrebarea: “Oare chiar merită?”
Răspunsul la întrebarea asta vine trecând prin următoarele 5 puncte, atunci când trebuie să iau o decizie referitoare la un nou proiect:
– să îmi verific deadline-urile care le am şi cum se împing ele şi mai mult prin DA-urile pe care le spun acum
– să văd exact care sunt beneficiile care le am spunând DA proiectului respectiv
– să văd dacă pot delega cuiva acel lucru şi în felul acesta pot rezolva problema clientului
– să transform DA-ul implicit într-un NU, dar fără să-l spun imediat şi să încerc să mă conving dacă acel lucru merită defat să fie un DA
– prioritizare clară a lucrurilor care sunt cu adevărat importante pentru mine
Chiar dacă la o primă vedere spunând DA la un proiect ne poate aduce nişte bani în plus, s-ar putea să fie defapt doar capcană, o distragere de la acel vis care ne aduce rezultate cu adevărat mari.
La ce ţi-a fugit mintea citind acest articol?
Tu ai avut vise pe care le-ai întârziat datorită altor angajamente luate între timp?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *