De ce suntem datornici?

Vă scriu din perspectiva unei persoane care a făcut recuperări creanțe 10 ani, în calitate de consilier juridic și credit manager și pot să mă declar îngrijorată de nivelul datornicilor din țara noastră. Am ajuns și eu să mă întreb cum s-a ajuns în situația asta și din păcate răspunsul este: pentru că nu avem educație financiară , nu e vorba doar de lipsa banilor cum cred mulți.

Vreau să analizăm puțin problema asta plecând de la baza ei: de ce ajung oamenii să fie datornici și cum să facă să nu ajungă în această postură? Tot timpul trebuie să ne gândim ce consecințe au deciziile noastre.

Ca persoană juridică, dacă nu îți manageriezi firma bine ai toate șansele să ajungi la faliment. Asta înseamnă că vei crea probleme și furnizorilor tăi, banii lor vor fi blocați ani de zile. În cel mai rău caz ei nu vor mai recupera nimic și astfel vei distruge și alte afaceri. Apoi angajații tăi vor avea de suferit, vor rămâne fără locuri de muncă, iar acești oameni au familii de întreținut, credite de achitat.

Vă pot da un exemplu clar, o societate și-a supraevaluat capitalul și a considerat că poate să se extindă, făcând o investiție foarte mare. Din păcate rezultatele n-au fost cele scontate și în 2 ani a fost nevoită să facă concedieri și să închidă porțile.

O altă greșeală este să fii prea înțelegător cu clienții și să nu-ți urmărești recuperarea creanțelor. Dacă tu ai furnizori de plătit în 30 de zile, iar clienții tăi vor plăti în 60 sau 90 de zile, din ce bani crezi că-ți vei plăti facturile? Vei fi nevoit să te scuzi și să dai explicații colaboratorilor și asta poate va duce la schimbarea condițiilor comerciale pe care le vei avea pe viitor. Nu-ți vor mai da termen de plată și îți vor cere banii în avans. În tot acest timp, clienții tăi rulează acele sume pe care ar fi trebuit să ți le achite ție, scot profit, sau fac investiții. Altă varianta ar fi…. că prima dată vor plăti furnizorii care sunt mai duri, care nu le permit întârzieri și care au făcut presiuni asupra lor că să-și respecte obligațiile. Dar tu nu nu i-ai deranjat cu nimic, nu telefoane sau înștiințări de plată și atunci vor percepe că ești tolerant așa că… mai poți aștepta cu banii…

În acest fel devii tu un rău-platnic, ajungi la un blocaj, îți scade solvabilitatea și îți afectează credibilitatea în fața tuturor partenerilor de afaceri.

Unii se gândesc că nu o să afle nimeni cum s-au comportat cu ceilalți furnizori dar nu știu că tocmai din aceste motive, multe companii au un management al creditelor și o persoană care face analize de risc, sau sunt firme specializate cu analiști financiari la care se apelează. Înainte să-ți dea marfa cu termen de plată vor verifica istoricul tău din punct de vedere financiar și legal: procese, incidente la bănci etc.

Pe de altă parte, o problemă pentru persoanele fizice ar fi că își iau cu prea mare ușurință credit pentru orice: casă, mașină, telefon, vacanțe, cu gândul că le vor plăti într-o zi, dar ignorând salariul pe care îl au, sau posibilitatea pierderii locului de muncă. Luăm credit să mergem în Ibiza pentru că la Mamaia sau Vama Veche nu ne mai place. Telefonul este depășit, tu ai iPhone 6s iar pe piață este 100 $. Cu toate că telefonul pe care îl vrei este de 2 ori cât salariul tău și până termini ratele tu îl plătești de 3 ori și deja va fi altul la modă.

Din punctul meu de vedere ca să nu mai ajungem datornici trebuie să ne educăm puțin în privința banilor iar o educație financiară sănătoasă are câteva principii de bază:

1. Să câștigi banii.

În primul rând să ai tu un venit, nu să aștepți de la părinți să te întrețină sau de la stat să-ți dea ajutoare. În caz contrar la 40 ani vei locui tot cu părinții și îți vor da bani de țigări , să mergi în oraș și te vei întreba de îți conduc ei viața. Prima dată trebuie să învățăm să facem banii și apoi să-i cheltuim.

2. Să cheltuiești numai în măsura în care îți permiți.

Nu cheltui tot și nu da banii pe toate prostiile. Este un proverb românesc: întinde-te cât îți este plapuma. Vezi cât ai salariul și nu cheltui peste măsură, nu te mai împrumuta mai mult decât poți returna, nu fă credite inutile. Pune-ți aceste întrebări: Chiar îmi trebuie acest lucru? E necesitate sau doar un moft? Azi ai bani dar mâine ești sigur că vei avea la fel de mult?

3. Să-ți gestionezi banii.

Crede-mă nu trebuie să fii contabil că ai grijă de proprii bani. Ia o hârtie și scrie sus salariul și mai jos cheltuielile lunare. Dacă datoriile depășesc venitul nu te mai împrumuta, din contră, trebuie să reduci cheltuielile dacă se poate, dacă nu, să găsești o nouă sursă de venit că să acoperi acele lipsuri. Trebuie să scrii absolut tot: toate veniturile și toate datoriile pe care le ai.

4. Fă economii.

Dacă venitul îți permite, pune deoparte 100 lei, 1000 lei lunar nu contează, atât timp cât ai reușit acest lucru e foarte bine, ești pe drumul cel bun.

Până nu vom învăța aceste lecții, vor profita alții de neștiința noastră: ne vor manipula ca să ne vândă produse care în realitate nu ne trebuie, reduceri false de black Friday, credite, etc.

Eu am învățat aceste lecții de la mama mea. Eram în facultate și îmi trimitea o sumă de bani care ar fi trebuit să îmi ajungă 2 săptămâni. Evident că nu am ținut cont de ce mi se spunea și în câteva zile terminam toți banii. La început mama a fost înțelegătoare dar până la urmă mi-a spus nu : ‘’Nu-ți mai trimit ! Ți-am spus când vei primi următorii bani, până atunci te descurci dacă nu știi să ții de ei! Te-am avertizat! ’ Ups! Atunci am înțeles că dacă azi ies în oraș cu fetele, mâine nu mai am bani de mâncare. Nu cumva este la fel și când ești adult, când ai servici? Primești banii o dată pe lună și trebuie să te încadrezi în ei până luna viitoare, că între timp alții nu mai primești.

Tot la ea am văzut și cum scria toate cheltuielile casei într-o agendă. Nimic nu rămânea la voia întâmplării, totul era scris și nimeni n-a venit să-i ceară banii, s-o acuze că nu-și plătește datoriile. A fost un exemplu pentru mine și așa am făcut și eu când am plecat de acasă: îmi scriam cât este chiria, întreținerea și vedeam cu cât mai rămân din salariu.

E greu, uneori foarte greu dar nu e imposibil, trebuie doar să vrei să fii puțin organizat și să te abții de la anumite cumpărături.

Va doresc prosperitate, succes și 0 datorii 🙂

Un articol scris de Cristina Popa – consultant juridic.