Jurnal psihologic – cum îți descoperi tiparele și deciziile emoționale în trading?

Îmi amintesc cum la începuturile mele în trading, aveam tot felul notițe pe grafice, care reprezentau momentele de intrare și ieșire din tranzacții. Le salvam într-un folder și la câteva săptămâni încercam să găsesc un tipar. Mă uitam la indicatorii, oscilații și volume, încercând să găsesc tipare care-mi puteau confima schimbări majore de preț, iar după multe analize, începusem să le descopăr.

Din aceste observații am învățat în cele din urmă să găsesc mult mai ușor tipare ale mișcării prețurilor. 

De ce e important să ții un jurnal de trading? 

Pentru că ajungi să înveți din experiențe, atât din ce-ai făcut bine cât și din ce ai făcut rău.

Când am început să țin un jurnal psihologic, principiile nu sunt foarte diferite. La început jurnalul e doar un simplu instrument pentru a recunoaște tiparele noastre după care acționăm. Acestea includ: 

  • Tipare comportamentale: tendința de a acționa într-un anumit fel. 
  • Tipare emoționale: tendința de a intra întro anumită stare sau dispoziție ca reacție la anumite evenimente.
  • Tipare cognitive: tendința de a intra întrun tipar specific de gândire în funcție de situația prezentă în piață.

Multe din acțiunile noastre sunt defapt un amalgam a celor trei tipare de mai sus, ca răspuns imediat avem tendința să gândim, să simțim și să acționăm într-un anumit mod. 

Uneori însă aceste tipare funcționează împotriva noastră. Ne determină să luăm decizii pripite care sunt în opoziție cu planificarea și analiza pieței. Acestea sunt situații în care  jurnalul, împreună cu alte exerciții psihologice, ne ajută să schimbăm tiparele care ne sabotează.

De ce există aceste tipare comportamentale? 

De ce o persoană repetă aceeeași gândire sau acțiuni din nou și din nou, chiar și când e conștientă de consecințe? Uneori oamenii sunt atât de frustrați de acțiunile lor repetitive încât jură că singuri își sabotează drumul spre succes. Această etichetare plină de dispreț nu rezolvă situația, e doar un mod de a da vina pe cineva mărind frustrarea și mai mult.

Comportamentele neadecvate încep în general ca adaptări la situații dificile. Încă din copilărie, am învățat moduri diferite de a face față unor evenimente dificile, iar la început păreau să funcționeze pentru noi. Drept urmare, aceste modele devin automatisme, ele sunt internalizate și transformate apoi în tipare comportamentale. 

Un bun exemplu e tendința unei persoane de a se auto-învinovăți atunci când apare un conflict. Dacă a crescut într-un mediu ostil și conflictual, s-a adaptat situației, mai de grabă învinovățindu-se pe sine decât să dea vina pe ceilalți să riște noi conflicte. Mai târziu în viață, cu acest tipar integrat chiar și conflicte normale îi declanșează sentimente de învinovățire și o stare depresivă. O astfel de persoană, de exemplu, poate petrece mult timp și energie, învinovățindu-se că a pierdut, în loc să învețe din greșeli. 

Când repetăm astfel de tipare în trading care ne fac să pierdem bani sau oportunități în mod constant, e foarte probabil să acționăm datorită unui mecanism de coping, care ne-a ajutat în copilărie dar care acum nu ne mai este de folos. Mecanismele de coping sunt strategii utilizate în mod inconștient pentru a evita impactul negativ al unei situații cu care ne confruntăm.

Sarcina noastră e să ne dezvățăm de aceste comportamente care nu ne mai sunt utile, și aici devine util jurnalul psihologic. 

La fel cum am folosit jurnalul pentru a deveni conștient de mișcările și tiparele pieței, jurnalul psihologic ne poate arăta tiparele repetitive de gândire, emoții și acțiuni care ne influențează în luarea deciziilor.

Un asemenea jurnal, ca și cel menționat la începutul articolului, începe prin a face observații: vrem doar să revizuim ce s-a întâmplat pe parcursul zilei și să notăm toate tiparele care au afectat tranzacția respectivă. Scopul inițial nu e să schimbăm aceste tipare, ci doar să le recunoaștem și poate să învățăm să le identificăm în timp real pe măsură ce ele apar. 
Jurnalul psihologic e un instrument pentru a-ți dezvolta observatorul intern: învățând să recunosti ceea ce faci, în momentul în care o faci.

Un model de jurnal pe care eu îl folosesc este împărțit pe 3 coloane. Prima coloana descrie cât mai specific situația din piață. A două coloană sumarizează gândurile, emoțiile și acțiunile luate ca răspuns la acea situație. A treia coloana scoate în evidență consecințele tiparelor cognitive, emoționale și comportamentale. Primele 2 coloane ne ajută să recunoaștem situația care ne activează tiparele. A treia coloana accentuează în mintea noastră consecințele negative cauzate de aceste tipare. 

Toate aceste consecințe negative pot include un stress emoțional, pierderea banilor întro tranzacție, sau incapacitatea de a profita de o oportunitate. Atunci când reușim să conectăm într-un mod clar mecanismele dezadaptative la niște consecințe negative, ne dezvoltăm o motivație puternică de a schimba aceste tipare. 

De aceea, a treia coloana, ar trebui să-ți arate în detaliu costul tiparelor recurente: cum anume îți influențează starea de bine și rezultatele în trading. Cu cât ți-e mai clar care e tiparul și ce anume îl declanșează, cu atât vei simții mai puternic care e costul pe care-l plătești și vei fi mai motivat să-l descoperi în timp real și să-l schimbi. 

Pentru început scopul tău ar fi să identifici tiparele repetitive și care sunt consecințele lor – nu încerca să le schimbi toate deodată. Nu poți schimba ceva dacă nu ești conștient de acel lucru. Jurnalul psihologic e un instrument foarte puternic pentru a-ți construi acea conștientizare și înțelegere aspura acțiunilor generatoare de stres. Ține jurnalul pentru 30 de zile consecutive pentru a te ajuta să vezi fiecare variație a celor mai comune tipare. Vei începe deasemenea un proces de a transforma auto-observarea într-un tipar comportamental – un tipar pozitiv care te poate ajuta atât în tranzacțiile pe care le faci cât și în viața personală. 

Cum să țin un jurnal?

Începe jurnalul psihologic, urmărind tranzacțiile individuale și focusandu-te pe acele situații în care mintea ta, te-a deturnat de la planul inițial. În alte cuvinte, aceste însemne vor descrie situatile în care ai eșuat să mai urmărești regulile de investiți stabilite inițial. Nu ne referim la acele situații în care deși ai urmat regulile până la capăt, analiza s-a dovedit a fi greșită ceea ce s-a tradus întro pierdere, ne interesează situațiile în care te-ai abătut de la plan. Retrăiește acele tranzacții în mintea ta, ca și cum ai fi din nou în acele momente și notează ce s-a întâmplat (la coloana A), ce îți trecuse prin minte în acel moment (coloana B) și cum ți-a fost afectat rezultatul (la coloana C). 

Cu exercițiu vei putea să îți antrenezi observatorul interior să te atenționeze asupra acestor situații pe măsură ce ele apar, iar asta îți va oferi șansa să modifici deznodământul acelei acțiuni. 

Sunt curios dacă ai mai abordat lucrurile în modul acesta și ce ai descoperit? 

Cu drag, 
Răzvan.

Similar Posts

2 Comments

  1. Salut,
    Da, recunosc ca frica de esec, la fel ca si emotiile puternice produse de anticiparea castigului au fost doi factori care mi-au afectat investitiile la bursa. Si au fost reale. Dupa ce am inceput prima data sa tranzactionez si am reusit sa fac un profit bun, raportat procentual la suma investita, am crezut ca voi da lovitura si am marit volumele. Piata a luat-o in sens opus celui pe care-l anticipasem si am intrat in panica cand am vazut cum creste cantitatea de bani pe minus, asa ca la un moment dat am inchis ordinul in pierdere. A fost prima data cand m-am confruntat cu asa ceva. Necazul este ca scenariul s-a repetat de mai multe ori: o saptamana, doua de tranzactionari reusite imi cresteau increderea, asa ca maream volumele cu care intram in piata, apoi brusc, sensul se schimba si nu numai ca pierdeam tot ce dobandisem cu dificultate, dar intram si pe minus in raport de 1:4 fata de castigul anterior. M-am analizat si am constatat ca nu aveam un plan de tranzactionare, o strategie de management al riscului, al volumelor de tranzactionare si mai ales nu stiam sa-mi gestionez fricile (frica de nu pierde oportunitati, frica de a nu pierde bani, etc). Nici acum nu pot spune ca am invatat tot, dar datorita experientei si nu in ultimul rand cursului acesta introductiv, ma pot intelege mai bine si pot lua masuri de scadere a nivelului emotiilor, emotii care desi bune, peste un prag te pot face sa iei decizii paguboase.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *